Intr-o zi am poposit la poarta Raiului. Sfintii erau toti atenti la mine, stiau ca imi place sa umblu in pribegie. M-au luat de mana si m-au legat la ochi si au inceput sa ma invarta si atunci am ametit Sfantul Petru iar mi-a dat niste toiage pe spinare dar nu e bine sa bei prea mult vin rosu iti pune in miscare sangele iti reda libertatea si te arunci pe curcubeu cu capul in jos, atingi pamantul si te spargi in mii de bucati, dar ce inseamna o mie ce inseamna cinci mii atata timp cat ne unificam in simfonia de sunete si lumini si respiratii. Ingerii tresar imi spun nu e vorba numai de tine, nu mai spera ca totul va mai fi la fel nimic nu mai e la fel nici respiratia mea nu mai e la fel cu cea de acum cinci secunde Doamne cat poti fi de naiv respira-ma respira-ma respira-ma respira-ma respira-ma tu ma adulmeci. Nu e catharsis, nu e chin e doar muzica asculti muzica o gusti cum gusta pruncul laptele mamei vioara e ca o atingere a ingerilor din al noualea cer noi stim cum e acolo pentru ca mergem zilnic pe strazile mici si inguste. Ne nastem in fiecare zi mai prosti cu o secunda fumam si stam pe jos turceste. Nu vrem sa sugrumam clipele verdele asta se picteaza peste cer pentru ca da asa bine pe auriu. Albastru rosu verde albastru rosu verde picura in noi simti cum ne galgaie prin vene o adunatura de furnici tropotitoare se urca in mine si in tine ne apuca pe amandoi odata sa ne dam cu capul de pereti si peretii sa se dea cu capul de noi nu nici ca era mai bine mai inainte era mai trist si mai monoton. Zmeule ia-ne si du-ne de aici. Opreste rasnita timpului dar nu are nimic pentru ca noi am oprit de mult pendula am dat-o de pamant da-o dracu de pendula nu are valoare nu are viata e doar o pendula! E doar o pendula…e doar o pendula, calmeaza-te e doar o pendula. Unde mi-e mintea ia te uita a fugit iar creanga ma scuzati, n-ati vazut cumva o minte era cam usuratica si nerusinata. Ma scuzati, mintea mea o mai ia si ea cateodata pe aratura. Ne tragem cu mainile de par si tipam unul la altul nu vezi ca te certi degeaba jazz ul din creierele noastre vibreaza cadenta si tresarim ce bine e sa fii nemernic uneori coloreaza existenta ar fi fost mult mai anost fara rautatea asta nedeghizata. Maine dimineata cand ma trezesti pune un pistol pe perna. Si un Iris.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu